Tulburări mintale precum schizofrenia, depresia, autismul sau anxietatea sunt tot mai des răspândite pe măsură ce societatea se modernizează. Specialiştii propun întoarcerea la obiceiurile oamenilor peşterii, care îşi păstrau mintea limpede prin tot soiul de activităţi simple, dispărute din ţările dezvoltate de astăzi.
“În viaţa modernă, mediul înconjurător activează încontinuu răspunsul creierului la stres”, spune psihologul Stephen Ilardi de la Universitatea din Kansas, citat de publicaţia Livescience.
Anumite circuite din creier reacţionează la stres ca şi cum ar avea de-a face cu o infecţie, declanşând retragere socială, inflamare şi chiar afecţiuni în unele regiuni cerebrale. În cazul multor tulburări mintale, “inflamarea este marele vinovat”, explică psihologul. Pe termen scurt, ea este o măsură de protecţie a organismului în faţa stresului, dar poate deveni foarte periculoasă dacă este prelungită.
La fel ca afecţiunile cardiace şi rezistenţa la insulină, tulburări mintale precum schizofrenia, depresia, autismul, anxietatea sau tulburarea bipolară au fost legate de inflamare şi au devenit mult mai răspândite o dată cu procesul de modernizare.
Luna trecută, de exemplu, cercetătorii au aflat că oamenii care au stat în pântecele unor mame bolnave de gripă au şanse mai mari să ajungă schizofrenici decât alţii, potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Sănătate Mintală din SUA.
O şansă de redresare mintală, continuă specialistul american, este ca oamenii să preia obiceiurile strămoşilor îndepărtaţi. Deşi aceştia din urmă duceau şi ei vieţi destul de agitate, aveau un anumit mod de a trăi care dezactiva răspunsul creierului la stres, unul care nu mai e la modă acum în ţările dezvoltate. De exemplu, dacă dădeau de un obstacol în căutarea vreunui porc mistreţ, vânătorii-culegători îşi alungau frustrarea urnind, de exemplu, un bolvoan care le stătea în cale. Efortul fizic poate înfrâna inflamarea produsă de stres, însă în zilele noastre, un orăşean blocat în trafic nu poate face altceva decât să stea şi să se enerveze din ce în ce mai tare.
Mare parte dintre tulburările mintale sunt puse pe seama hibelor din chimia cerebrală şi, în consecinţă, sunt tratate cu medicamente. Comportamentul însă afectează la rândul său compoziţia chimică a creierului.
Astfel, Stephen Ilardi şi colegii săi au pus la punct un tratament bazat pe o serie de obiceiuri primitive preluate de la oamenii peşterilor, care se dovedeşte mai eficient decât cele medicamentoase. Livescience a trecut în revistă câteva dintre ele:
1. Un bun echilibru între acizii graşi
Echilibrul ideal între acizii graşi Omega 6 şi Omega 3 este de unu la unu. În dieta unui american, de exemplu, raportul este de 16 la 1, în mare parte din cauza tendinţei moderne de a hrăni animalele domestice cu grăunţe în loc de iarbă. Compuşii derivaţi din Omega 6 dau ghes inflamării şi pot atrage cu sine depresia o dată ajunşi în creier. Pe de altă parte, acizii Omega 3, întâlniţi la somon, nuci şi seminţe de in, sunt antiinflamatori şi pot alunga stresul.
2. Mai mult somn
Majoritatea oamenilor dorm mai puţin de şapte ore pe noapte - tendinţă pusă pe seama unui declin al sănătăţii mintale -, spre deosebire de străbunii lor, care se odihneau mai mult. Dacă ar dormi între 8 şi 10 ore pe noapte, creierul şi organismul lor se poate recupera complet.
3. Propulsarea egoului
În timp ce strămoşii îndepărtaţi ai omului aveau satisfacţia de a fi cei mai buni în anumite îndeletniciri, într-o comunitate de 50 până la 100 de indivizi, “în satul global de 6,5 miliarde de oameni din prezent, nimeni nu este cel mai bun într-un domeniu”, spune Ilardi. Găsirea unei nişe într-o comunitate restrânsă ar putea da însă un boost egoului şi sănătăţii mintale.
4. Ciclu de gândire cu întreruperi
Concentrarea îndelungată asupra unei probleme poate duce la găsirea unor soluţii, dar şi la deprinderea unor fixaţii, caz în care stresul repetat spulberă capacitatea de destindere. Reflectarea are loc mai ales atunci când oamenii sunt singuri, stare familiară multor locuitori ai ţărilor dezvoltate. În contrast, strămoşii de demult ai omului nu prea savurau activităţile solitare, ceea ce înseamnă că fixaţiile pot fi tratate cu acţiuni în grup.
5. Exerciţiul fizic
Strămoşii noştri nu numai că aveau activităţi aerobice moderate, ci şi unele care implicau muncă fizică intensă, cum ar fi săpatul de şanţuri sau înălţarea colibelor. Studiile au arătat că doar 90 de minute de exerciţiu fizic pe săptămână pot fi la fel de eficiente ca medicamentul antidepresiv Zoloft.
6. Tolănitul la soare
Lumina soarelui, în cantităţi moderate, duce la producţia unei forme endogene a vitaminei D care, asemenea acizilor Omega 4, este antiinflamator.
7. Dezvoltarea unei viziuni asupra lumii
Dacă cercetările pe seama relaţiei dintre religie şi sănătate mintală nu au ajuns încă la rezultate concludente, indivizii care au o perspectivă globală, adică un mod de a înţelege lumea - fie că este religios, filozofic sau ştiinţific - pot rezista loviturilor primite de sănătatea lor mintală.
preluat: http://ro.netlog.com/2008marcel/blog/blogid=880790#blog
Comentarii
Trimiteți un comentariu