În vremurile de astăzi nu mai este elegant să loveşti cu pumnul sau cu bâta pentru a-ţi satisface interesele. În schimb, a luat o amploare greu de controlat aşa-numita “agresiune psihică”. Aceasta izvorăşte din adâncul sentimentelor de ură, invidie, răzbunare sau, pur şi simplu, din setea de a provoca răul cuiva, fără riscul ca agresorul să fie descoperit şi pedepsit.
Din punct de vedere spiritual, răul este o energie întunecată, care, provenind din anumite surse, are posibilitatea de a se răspândi rapid în atmosfera psihică, infestând-o. După cum aerul este indispensabil plămânilor, atmosfera psiho-mentală hrăneşte mintea cu idei, emoţii, intenţii. Poluarea gândurilor, a sentimentelor, este un fenomen la fel de real şi grav ca şi poluarea aerului. Agresorul psihic preia din spaţiu o mare cantitate de energie malefică, pe care o dirijeaza asupra victimei. Acest flux energetic otrăvitor invadează organismul fiinţei agresate, tulburându-i funcţiile vitale, psihice, mentale.
La baza atacurilor psihice pot sta motive diverse, unele de-a dreptul naive, altele îngrijorător de grave. Printre acestea se află : lipsa de loialitate între concurenţi ; setea de parvenire prin distrugerea colegilor competenţi ; dorinţa de a ieşi în evidenţă cu orice preţ ; complexul culpabilităţii, persistând ca o obsesie periculoasă în mintea celui ce atacă ; răutatea specific femeiască, manifestată atunci când apar rivale atrăgătoare ; lupta bărbaţilor pentru a li se recunoaşte inteligenţa şi farmecul viril ; tendinţa de eliminare a adversarilor politici ; răzbunarea unor conducători pe supuşii recalcitranţi; practica anihilării celor consideraţi duşmani, pe fronturile vizibile şi invizibile ale veşnicelor războaie ; lupta dintre diversele doctrine politice, filozofice, religioase, etnice ; neobosita concurenţă între agenţii secreţi ; setea de câştiguri băneşti a “specialiştilor” în magie neagră.
articol preluat de pe www.spiritus.ro
Comentarii
Trimiteți un comentariu