Cele mai vechi relatări despre "poltergeist" datează din perioada Imperiului Roman, mărturii despre fenomene similiare fiind înregistrate şi în perioada medievală, în Gemania sau China. Documentele vremii consemnează evenimente inexplicabile, precum "aruncarea de murdării, lumini inexplicabile şi apariţii fantomatice." Toate acestea sunt similare cu rapoartele apărute în zilele noastre despre activităţile poltergeist. Experţii şi oamenii de ştiinţă încearcă de zeci de ani să afle care este cauza fenomenului. Ei au observat că, în majoritatea cazurilor, activitatea de tip poltergeist este centrată în jurul locuinţelor, fiind mai intensă seara, decât în timpul zilei. Durata de manifestare a unui incident tipic variază de la câteva ore, la câţiva ani. Nu există nici un tipar clar după care se produc aceste activităţi. Toate încep inexplicabil, îşi urmează cursul şi apoi se încheie la fel de inexplicabil. Fenomenele par să fie declanşate de aşa-numiţii "agenţi", care sunt de obicei adolescenţi şi femei sub vârsta de 20 de ani. Oamenii de ştiinţă cred că evenimentele de tip poltergeist au ca punct de pornire subconştientul acestor persoane. De vină ar fi "o combinaţie neobişnuită de tensiune psihologică, trezire a energiei sexuale, activitate fizică exacerbată, concrentare intensă şi pulsiuni obsesive". Cu alte cuvinte, "agenţii" ar dirija involuntar energia "poltergeist", similară cu psihokinezia, abilitate prin care mintea omenească influenţează şi manipulează obiectele din mediul înconjurător. Oamenii de ştiinţă sunt convinşi că au descoperit o legătură între "agentul" declanşator şi tulburările mentale ale acestuia. De regulă, este vorba despre anxietate, isterie, obsesii, fobii şi schizofrenii. Trebuie specificat totuşi că există suficiente cazuri în care persoanele implicate sunt stabile din punct de vedere psihologic. De aceea, mulţi cercetători ai fenomenelor paranormale consideră că este vorba de forţe supranaturale, mai precis de influenţe demonice. Celebrul investigator britanic, Harry Price, a făcut o clasificare a spiritelor "poltergeist", al căror numitor comun, susţine el, este răutatea. Spre deosebire de stafiile obişnuite, care sunt tăcute, timide, inofensive, spiritele poltergeist sunt destructive, zgomotoase, crude, răutăcioase, dispreţuitoare, vampirice, viclene, etc. De altfel, s-a remarcat că majoritatea persoanelor implicate în astfel de fenomene au inteligenţa peste medie şi convingeri religioase puternice. Tocmai de aceea, adepţii existenţei spiritelor malefice contestă teoria "subconştientului" declanşator de activităţi poltergeist. Ei se întreabă cum este posibil ca o persoană responsabilă de asemenea activităţi distructive, să fie complet inconştientă de faptul că produce astfel de fenomene. Aceşti cercetători susţin că entităţile malefice atacă persoane vulnerabile, "hrănindu-se" cu energia lor. Astfel, o parte din energia necesară pentru a deplasa obiectele este preluată de la cei aflaţi în imediata apropiere a fenomenului. "Subiectul" devine neliniştit, stresat. Tulburarea psiho-emoţională intensifică pierderea de energie, care este din nou folosită de "poltergeist", la un nivel şi mai intens. Ciclul continuă până când subiectul atacurilor cedează nervos, sub impactul atacurilor de panică, a fobiilor şi problemelor psihice.
Rele, dar "iertătoare"
Investigarea unor astfel de cazuri este dificilă. Obiectele proiectate în timpul activităţilor poltergeist se comportă foarte ciudat. Majoritatea martorilor spun că, de regulă, acestea nu îşi nimeresc ţinta. Faptul pare să indice că se încearcă nu atât vătămarea fizică a persoanelor, cât terorizarea lor psihologică. Dacă proiectilul loveşte martorul ocular şi îi provoacă o vătămare gravă, acesta poate părăsi permanent clădirea, ceea ce este în dezavantajul spiritului malefic. Totuşi, dacă "agentul" pleacă din localitate, fenomenele "poltergeist"îl însoţesc oriunde s-ar duce. Unele obiecte zboară lent, apoi se prăbuşesc la pământ. Există mărturii despre obiecte care zboară foarte repede, după care care se izbesc cu putere de podea, fără să se spargă, aşa cum ar fi normal. Unele obiecte sunt calde sau fierbinţi la atingere, ceea ce indică o manipulare moleculară. Acest lucru se întâmplă, de regulă, cu obiectele care par să fi trecut prin tavane sau pereţi. În alte cazuri, obiectele sunt aruncate din exteriorul locuinţei. Cele mai ciudate fenomene s-au înregistrat în zonele în care nu există pietre pe o rază de câţiva kilometri. De asemenea, martorii relatează că pietrele trec printr-un orificiu din geam, ca şi cum le-ar ghida cineva. În unele cazuri, prezenţa unui echipament de cercetare, a aparaturii video sau foto, poate opri sau reduce efectele fenomenului. Rareori obiectele sunt văzute ridicându-se sau părăsind poziţia lor staţionară normală. Aproape niciodată nu poate fi observat momentul iniţial al mişcării. Obiectele care zboară cad la pâmânt îndată ce sunt observate. Într-un astfel de caz, petrecut la Viena, pe 1 mai 1926, un cercetător a văzut cum o pernă de pe un scaun s-a ridicat în aer, a părut apoi că ezită să-şi continue mişcarea, după care a alunecat încet spre podea. Specialiştii spun că stresul inerent în cazurile de poltergeist poate fi îndepărtat prin consiliere psihologică. Nu numai "agentul", ci şi toţi cei implicaţi în evenimente pot beneficia de şedinţele de consiliere. Activităţile poltergeist au tendinţa să înceteze în momentul în care stresul este identificat şi eliberat sau când situaţia stresantă este modificată. De asemenea, activităţile poltergeist iau sfârşit atunci când agenţii realizează că sunt "responsabili" de producerea fenomenului.
Cazuri celebre
1889 - Dinah, fiica adoptivă de 11 ani a familiei Dragg din Quebec, Canada, este atacată de o "forţă invizibilă". Fetiţa susţine că spiritul malefic îi vorbeşte din când în când. Tatăl ei o însoţeşte la baraca de lemn de unde Dinah pretinde că aude vocea. La întrebarea fetei : "E cineva acolo?", se aude limpede o voce cavernoasă, vorbind obscenităţi. La sfârşit, entitatea spune:" Sunt diavolul, pleacă de aici sau o să-ţi frâng gâtul!" A doua zi, o mulţime de oameni se adună pentru a auzi strania voce. Nimeni nu e dezamăgit. În schimb, unii sunt stânjeniţi în momentul în care "vocea" începe să dezvăluie secrete despre viaţa lor intimă.
1926 - "agentul" este o fetiţă româncă de 13 ani, Eleonora Zugun. Pe mâinile şi corpul ei apar semne de muşcături şi zgărieturi. Eleonora spune că este agresată de un spirit malefic invizibil. Familia ei, terorizată, o trimite la mănăstire. Cum fenomenul se repetă, fetiţa este dusă la spital, unde este cercetată de un grup de medici, care nu reuşeşte să găsească nici o explicaţie logică a fenomenului. În apartamentul Eleonorei se aud zgomote misterioase din spatele pereţilor şi au loc deplasări de obiecte, imposibil de explicat. Sub ochii faimosului investigator paranormal Harry Price, un stilet de oţel lung de 20 de cm traversează camera şi se împlântă în centrul uşii.
1983 - o familie din Tucson, Arizona, compusă din tată, mamă şi trei fii între 15 şi 20 de ani, devine victimă a fenomenului. Timp de zece săptămâni, în casa lor cad pietre de diferite dimensiuni. Ploaia de pietre începe după-amiaza şi continuă două-trei ore. La început, membri, familiei cred că un huligan este responsabil de cele întâmplate, dar nu găsesc nici o urmă. O patrulă de poliţişti, chemată să investigheze fenomenul, nu are mai`mult succes. Întâmplarea culminează în momentul în care o echipă a televiziunii locale, sosită pentru a face un reportaj, este întâmpinată de o ploaie de pietre.
Poltergeist - caracteristici:
1. Obiecte diverse levitează, dispar de la locul lor, apar în locuri ciudate sau nu mai pot fi găsite niciodată. În unele cazuri, se materializează obiecte necunoscute.
2. Zgomote ciudate: sunete care imită aparatură electro-casnică, instrumente, unelte, voci de animale sau oameni.
3. Mirosuri urâte, materializarea excrementelor.
4. Efecte calorice: unele obiecte iau foc, altele sunt calde sau fierbinţi, la atingere. În anumite cazuri, se declanşează simultan zeci de mici incendii.
5. Interferenţă electro-mecanică: aparatura tv, radio sau ustensilele de bucătărie funcţionează chiar dacă nu sunt conectate la surse de curent. În unele cazuri, se înregistrează o formă de comunicare prin intermediul dispozitivelor. Fenomenul este cunoscut sub numele de "Ghost in the machine"- "Stafia din maşină".
6. Într-un număr mic de cazuri se înregistreză apariţii, în diferite forme şi dimensiuni.
Comentarii
Trimiteți un comentariu